Telefonul Mobil

Un telefon mobil sau telefon celular (întâlnit şi sub formele celular, mobil) este un dispozitiv electronic portabil folosit în general pentru comunicaţii personale la lungă distanţă.
Telefonul a devenit portabil pe data de 20 februarie 1942, când americanul Donald M. Mitchell
a cerut eliberarea unui brevet pentru telefonul său mobil "Radio
portabil pentru transmisie şi recepţie". Dispozitivul transmitea
folosind unde scurte, avea o rază de acţiune limitată şi cântărea nu
mai puţin de 2,5 kg. Au mai trecut 35 de ani până când telefoanele
mobile au început să fie folosite şi de oamenii obişnuiţi. Inventatorul
primului telefon mobil este considerat dr. Martin Cooper, fostul manager de sistem din cadrul companiei Motorola.
Primul apel de pe un telefon mobil a fost dat de Cooper în aprilie
1973. Abia în 1983 Motorola a prezentat primul telefon mobil comercial
din lume, "Dyna TAC 8000X".

Contra:
RADIATIILE TELEFONIEI MOBILE, LA FEL DE NOCIVE PRECUM FUMATUL



Agentia
Europeana de Mediu a Uniuni Europene cere guvernelor statelor membre sa
ia imediat masuri pentru a reduce expunerea oamenilor la radiatiile de
la wi-fi, telefoane mobile si antenele lor, relateaza "NZ Herald".

Reprezentantii Agentiei spun ca in cazul in care aceste masuri
vor intarzia sa apara, sanatatea publica va fi grav afectata, iar efectele vor fi comparabile cu cele ale azbestui sau fumatului.

Avertizarea emisa de Agentia Europeana de Mediu a venit dupa ce un
raport stiintific a ajuns la concluzia ca limitele de siguranta
stabilite in privinta radiatiilor sunt "de o mie de ori prea
indulgente", iar un raport oficial britanic, publicat saptamana
trecuta, a conchis ca radiatiile de la telefoanele mobile ar putea duce
si la aparitia cancerului.

"Ultimele cercetari asupra efectelor pe termen lung ale
radiatiilor de la telefoanele mobile sugereaza ca ar fi prudent ca
autoritatile de mediu sa recomande actiuni pentru a reduce expunerea,
mai ales a grupurilor vulnerabile, precum copiii", a spus Profesorul Jacqueline McGlade, directorul executiv al Agentiei.

Reprezentantii Agentiei vor sa faca presiuni din ce in ce mai
mari asupra guvernelor si autoritatile din sanatate pentru a lua masuri
preventive in legatura cu radiatiile electromagnetice, care se
intensifica din cauza aparitiilor noilor tehnologii.

Autoritatile germane sfatuiesc deja cetatenii sa foloseasca internet prin cablu, in locul celui wireless.



Undele electromagnetice sau radiaţia electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale, care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic în acelaşi spaţiu, şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă.

Clasificare



Spectrul electromagnetic





În funcţie de frecvenţa sau lungimea de undă cu care radiaţia se repetă în timp, respectiv în spaţiu, undele electromagnetice se pot manifesta în diverse forme.
Spectrul
radiaţiilor electromagnetice este împărţit după criteriul lungimii de
undă în câteva domenii, de la frecvenţele joase spre cele înalte:

• radiaţiile (undele) radio
  
• microunde
  
• radiaţii hertziene,
  
• radiaţii infraroşii,
  
• radiaţii luminoase,
  
• radiaţii ultraviolete,
  
• radiaţii X (Röntgen),
  
• radiaţii "γ" (gamma - literă greacă).
  

Undele radio - se folosesc şi pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicaţii prin satelit şi telefonie mobilă. Microundele sunt folosite atât în comunicaţii cât şi în cuptorul cu microunde, care se bazează pe absorbţia relativ puternică a radiaţiilor de această frecvenţă în apă şi materiile vegetale şi animale. Undele milimetrice se folosesc de exemplu în astronomie. Undele terahertziene au început abia de curând să fie cercetate şi folosite în aplicaţii practice. Radiaţia (lumina) infraroşie este foarte utilă în analize fizico-chimice prin spectroscopie. Lumina vizibilă este cel mai la îndemână exemplu de unde electromagnetice. Radiaţia (lumina) ultravioletă este responsabilă pentru bronzarea pielii. Razele X (sau Röntgen) sunt folosite de multă vreme în medicină pentru vizualizarea organelor interne. În fine, razele gamma se produc adesea în reacţii nucleare.

Teorie


Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de "ecuaţiile lui Maxwell" şi apoi descoperite experimental de Heinrich Hertz. Variaţia unui câmp electric produce un câmp magnetic variabil, căruia îi transferă în acelaşi timp şi energia.
La rândul lui, câmpul magnetic variabil generează un câmp electric care
preia această energie. În acest fel energia este transformată
alternativ şi permanent dintr-o formă în cealaltă, iar procesul se
repetă ducând la propagarea acestui cuplu de câmpuri.

Proprietăţi


Radiaţia electromagnetică, indiferent de frecvenţă, prezintă următoarele proprietăţi:

• interferenţă
  

• reflexie
  

• refracţie
  

• absorbţie
  

• difracţie
  

Radiaţia electromagnetică se comportă în anumite procese ca un flux de particule (fotoni), de exemplu la emisie, absorbţie, şi în general în fenomene cu o extensie temporală şi spaţială mică. În propagare şi alte fenomene extinse pe durate şi distanţe mari radiaţia electromagnetică are proprietăţi de undă.

PRO: Radiaţiile telefoniei mobile nu sunt periculoase

"Având
în vedere concluziile documentelor elaborate de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) şi ţinând seama şi de rezultatele măsurătorilor de câmp
electromagnetic din baza de date a Institutului de Sănătate Publică,
putem spune că nu există motive de îngrijorare privind efectele
câmpurilor electromagnetice generate de antenele de comunicaţii,
inclusiv cele de telefonie mobilă, asupra sănătăţii", a declarat
ministrul Eugen Nicolăescu la conferinţa "Comunicaţiile mobile şi
sănătatea"organizată de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei.

Demnitarul a explicat faptul că la nivelul Ministerului Sănătăţii
Publice (MSP) a existat în permanenţă preocupare pentru detectarea
efectelor radiaţiilor neionizante asupra organismului uman, întrucât
obiectivul instituţiei vizează protejarea tuturor cetăţenilor de
eventualele efecte ale acestor radiaţii.

"Prin ordin de ministru au fost transpuse în legislaţia naţională
toate recomandările UE privind limitarea expunerii populaţiei generale
la câmpuri electromagnetice (Recomandarea Uniunii Europene 519/1999
transpusă în OMSP nr. 1193 din 29.09.2006 - n.r.). Normele privind
limitele maxime admisibile de expunere a populaţiei la câmpurile
electromagnetice au fost elaborate cu sprijinul Comisiei Internaţionale
pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor Neionizante (ICNIRP) şi a
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Conform acestor norme, radiaţiile
neionizante sunt unde electromagnetice de radiofrecvenţă (microunde),
cu frecvenţele cuprinse între zero Hz şi 300 GHz", a adăugat ministrul
Sănătăţii.

El a mai spus că acest tip de radiaţii nu este nociv pentru materia
biologică şi nu trebuie confundat cu radiaţiile electromagnetice
ionizante, precum razele gamma, razele X, radiaţiile cosmice,
radiaţiile emise de materialele radioactive, care sunt periculoase
pentru organismele vii.

Principalele surse de câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţa
sunt antenele care emit programele radio şi de televiziune, antenele de
telefonie mobilă, antenele de comunicaţii (armată, trafic aerian,
poliţie, pompieri sau de serviciile de urgenţă), aparatele de telefonie
mobilă, instalaţiile de supraveghere a circulaţiei, cuptoarele cu
microunde, antenele telefoanelor fixe fără fir, sistemele de securitate
şi altele.

La Institutul de Sănătate Publică Bucureşti s-a alcătuit o bază de
date cu 817 puncte de măsurători de expunere la câmp electromagnetic de
radiofrecvenţă, în 30 de oraşe şi trei comune din 21 de judeţe,
inclusiv în Bucureşti. Măsurătorile s-au făcut în perioada 2005 - 2007,
în vecinătatea a 135 de staţii de bază (antene) de telefonie mobilă,
inclusiv în vecinătatea antenelor amplasate pe terasele unor
blocuri.Potrivit demnitarului, măsurătorile au fost efectuate atât în
interiorul, cât şi în exteriorul locuinţelor şi a fost măsurată
contribuţia tuturor câmpurilor electromagnetice generate de toate
sursele existente în zonă, inclusiv de antenele care emit programele
radio-tv şi de antenele de comunicaţii speciale.

"Valorile măsurate ale densităţii de putere a câmpului
electromagnetic s-au încadrat în limitele impuse de normele din OMSP
nr. 1193/2006, toate fiind de peste 5 ori mai mici decât valoarea
limită maximă admisă (2 W/metrul pătrat). Energia radiaţiilor
neionizante este absorbită de sistemul biologic şi este convertită
local în caldură, producând creşterea temperaturii ţesuturilor cu
câteva zecimi de grade Celsius. Pe aceasta bază se poate afirma că
populaţia care locuieşte în preajma antenelor prezintă un risc
nesemnificativ de a avea probleme de sănătate din cauza expunerii la
câmpurile electromagnetice, aceste expuneri încadrându-se în limitele
recomandate de UE şi OMS. Probabil că teama cetăţenilor provine din
necunoaşterea tehnologiei şi a lipsei de informaţie", a adăugat
Nicolăescu.

Demnitarul a mai spus că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost
procupată să dea un răspuns la această problemă şi a iniţiat o acţiune
de sintetizare a tuturor materialelor publicate care conţin rezultatele
investigaţiilor privind efectele biologice ale radiaţiilor neionizante.
Astfel, au fost inventariate peste 25.000 de articole ştiinţifice
publicate în ultimii 30 de ani. "În urma analizei tuturor
informaţiilor, OMS a ajuns la concluzia că în prezent nu există dovezi
ştiinţifice care să confirme faptul că expunerea la câmpurile
electromagnetice (de radiofrecvenţă şi de joasă frecvenţă) produce
efecte adverse asupra sănătăţii, adică îmbolnăvire, dacă nivelul
expunerii este sub limita prevazută de normele internaţionale", a
explicat Nicolăescu.

Comitetul Director Ştiinţific din Directoratul CE pentru Sănătate
Publică şi Evaluarea Riscului, Directoratul General pentru Sănătate şi
Protecţia Consumatorului, Comisia Europeană au elaborat şi publicat în
2006 un raport privind efectele posibile ale câmpurilor
electromagnetice asupra sănătăţii umane. Din acest raport rezultă că nu
există dovezi în ceea ce priveşte efectul cancerigen al câmpurilor de
radiofrecvenţă, nici în cazul adulţilor, nici în cazul copiilor.
"Dovezile care provin de la studii epidemiologice ţintite au arătat că
utilizarea telefonului mobil pe o perioadă de zece ani nu duce la
creşterea riscului de apariţie a tumorilor cerebrale şi a neurinomului
acustic", potrivit raportului.

Studiile de specialitate au arătat că nu există efecte neurologice
dacă nivelurile sunt sub cele stabilite de Comisia Internaţională
pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor Neionizante (ICNIRP). Studiile
pe animale de laborator nu au furnizat argumente care să dovedească
faptul că expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă ar induce cancer, ar
potenţa efectul agenţilor cancerigeni cunoscuţi sau ar accelera
proliferarea tumorilor existente."Studiile in vitro au arătat că nu
există afectare celulară la nivelul expunerii termice la câmpuri de
radiofrecvenţă sub nivelul recomandat de ICNIRP", a adăugat ministrul
Sănătăţii, citând din raportul autorităţilor internaţionale.

În concluzie, raportul arată că "nici un studiu nu a putut demonstra
că expunerile la câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă cu nivel
mai mic decât cel stabilit de normele ICNIRP ar produce efecte adverse
asupra sănătăţii"."Având în vedere concluziile documentelor elaborate
de OMS şi ţinând seama şi de rezultatele măsuratorilor de câmp
electromagnetic din baza de date a ISP, putem spune că nu există motive
de îngrijorare privind efectele câmpurilor electromagnetice generate de
antenele de comunicaţii, inclusiv cele de telefonie mobilă, asupra
sănătăţii", a adăugat demnitarul.

Ministrul Comunicaţiilor, Karoly Borbely, a declarat, la rândul său,
că nivelul radiaţiilor antenelor de televiziune şi radio este mai
ridicat decât cel al echipamentelor utilizate de operatorii de
telefonie mobilă. "Practic, în topul primelor cinci surse de radiaţii
electromagnetice după nivelul intensităţii se regăsesc antenele
posturilor de radio şi televiziune utilizate pentru retransmiterea
semnalului", a spus Borbely. El a adăugat că măsurătorile efectuate la
nivel naţional au arătat că nivelul radiaţiilor antenelor de telefonie
mobilă (GSM) se situează cu mult sub valorile maxime stabilite prin
diferite acte normative. Borbely a spus că în următoarele trei luni va
desfăşura o campanie de informare a populaţiei privind radiaţiile
antenelor GSM, urmând să fie acoperite Capitala şi alte 15 oraşe la
nivel naţional.

În România activează cinci operatori de telefonie mobilă - Orange
România - 10 milioane de clienţi, Vodafone România - 8,8 milioane de
utilizatori, Cosmote România - 3,6 milioane de clienţi, Telemobil -
peste 500.000 de abonaţi şi RCS&RDS.