"PREMONÍȚIE, premoniții, s.f. Nume dat fenomenului de presimțire a unor fapte viitoare, în general fără motivare rațională. – Din fr. prémonition"
Sa incepem prin clasicul deja-vu (deja vazut)
"1.Ai avut aceeasi experienta sau una asemanatoare intr-o viatza anterioara
2.Mintea ''a privit'' inainte in timp si a inregistrat experientza"
Pentru mine mai credibila este varianta a doua dar doar sub forma de vis, toti avem aceste premoniti , dar nu ne putem da seama de unde sunt.
Am avut si eu multe "deja-vu" -uri ca orice om si am avut aceleasi intrebari "de ce?, de unde" cand s-a mai intamplat?" , pana cand am avut un "deja-vu"
in care chiar am spus cuiva ce va urma sa se intample si asa s-a intamplat, a fost o intamplare care in copilarie pot spune ca m-a marcat, o intamplare extrasa
dintr- un vis ca ma marcase la vremea respectiva. Acele vise in care totul pare real, oameni, intamplarile, lipsa victiunii obisnuite viselor, acele vise prin care tu vezi
doar prin ochii si nu de sus (ca un spectator- vazandu-ti corpul in actiune).
De aceea clarvazatorii si persoanele care au premonitii vizibile/credibile mi se par a fii doar persoane normale care au aceste vise mai dezvoltate decat
ale omului normal, si pe o durata mult mai scurta de cat a "deja-vu" -urilor noastre .
Prin asta vreau sa demonstrez ca mie nu mi se par anormale/paranormale clarviziuniile si premonitiile.
Fapul ca exista aceste "deja-vu" - uri /vise(dupa parerea mea) ne aarata ca avem intradevar un destin / o soarta bine definita si ca putem cu ajutorul minti
vedea anumite fragmente din viitorul nostru.
Textul este gandire proprie ne fiind licentiata sau aprobata , ma puteti contrazice fara probleme.
Lun Apr 14, 2008 12:15 pm
